cityconstanta@gmail.com

March 14, 2014

Constanţa scurt istoric

În secolele VII-V coloniştii greci din Milet pun bazele aşezării Tomis. Aici ei amenajează un port comercial (în prezent aflat complet sub apă)  şi în timp mica aşezare devine Polis. Legenda spune că în aceste locuri Iason l-ar fi tăiat în bucăţi şi aruncat în mare pe fiul regelui Aietes şi astfel argonauţii au reuşit să fugă cu lâna de aur.
Însă adevărata dezvoltare a Tomisului are loc sub ocupaţia romană când cetatea se dezvoltă puternic extramuros-ul întinzandu-se dincolo de actualul bulevard Ferdinand pâna spre zona Capitol, cea mai mare necropolă descoperită fiind la intersecţia bulevardului 1 decembrie 1918 cu bulevardul Brătianu, unde acum este hypermarket-ul Kaufland.
În timpul Imperiului Roman Tomisul devine o metropolă, capitală a regiunii Scythia Minor. Oraşul avea numeroase edificii publice foarte impozante, temple şi mai apoi bazilici, un circ cu cazarme pentru gladiatori, clădiri administrative, terme şi cea mai cunoscută clădire, păstrată şi conservată astăzi - Edificiul Roman Cu Mozaic.
În anul 8 la Tomis este exilat celebrul poet Publius Ovidius Naso.
După ruperea Imperiului Roman în două cetatea Tomis îşi schimbă numele în Constantiana care în timp devine Constanţa de astăzi.
Aşezarea face faţă cu greu asalturilor triburilor barbare. Pentru o scurtă perioadă Dobrogea devine autonomă şi Constanţa ajunge capitala micului stat condus de Dobrotici.
Însă Dobrogea devine rapid şi pentru mult  timp parte a Imperiului Otoman, iar Constanţa unul din porturile principale de la Marea Negră ale imperiului. Pe faleze, în jurul oraşului sunt ridicate ziduri impunătoare care se vedeau de la mare distanţă din largul mării. Urme ale acestor ziduri se pot vedea astăzi pe faleza de pe strada Revoluţiei.
Războiul ruso-turc aproape şterge oraşul de pe hartă. Acesta decade şi devine un cătun cu câţiva locuitori înghesuiţi într-un colţ al peninsulei.
Sultanul Abdul Medgid înţelege importanţa economică a acestui punct şi dă startul a ceea ce putem numi al doilea certificat de naştere al Constanţei. Acesta închiriază către compania britanică Danube Black Sea Railway and Kustendje Harbor Co. Ltd. atât zona portuară cât şi un întins teritoriu ce se termina unde acum este bulevardul Ferdinand.
Englezii ce sosesc aici se apucă şi încep să construiască de la zero un oraş nou după modelul oraşelor ce se ridicau peste ocean în Lumea Nouă. Aceştia trasează un bulevard central ridică primele hoteluri - cel mai mare fiind Terminus astăzi sediul Comandamentului Naval, gara CFR şi alte peste 200 de clădiri. Modelul stradal este grilă, model ce s-a păstrat şi se foloseşte şi astăzi cu excepţia unui exerciţiu eşuat numit Tomis Nord.
După ce Dobrogea a fost anexată de România, denumirile englezeşti ale străzilor au fost schimbate cu unele româneşti. Cu toate acestea prezenţa foarte mare a companiilor străine: americane, britanice, germane, franceze şi numărul mare de etnici străini a făcut ca oraşul Constanţa să se dezvolte diferit fata de restul oraşelor din tânărul regat românesc.
Oraşul Constanţa s-a extins între 1891 şi 1910 sub cârmuirea lui Ion Bănescu. Acesta a pus bazele staţiunii Mamaia şi a anexat o primă comună, actualul cartier Anadolchioi.
Însă un adevărat boom se înregistrează în perioada 1920-1940, mai ales în timpul mandatelor lui Horia Grigorescu. Pe lângă investiţiile publice numeroase investiţii ale companiilor americane, austriece, britanice, franceze etc fac ca oraşul să se dezvolte puternic devenind un magnet pentru muncitori din Romania dar şi de peste hotare. Geniul lui Saligny accentuează latura portuară prin extinderea portului şi realizarea unor adevărate bijuterii inginereşti-podurile care azi îi poartă numele, silozurile şi calea ferată îngropată precum şi tunelul ce străbate oraşul Constanţa.
Fiind un oraş nou Constanşa interbelică se dezvoltă din punct de vedere arhitectural puternic influenţată de occident şi Lumea Nouă. Astfel clădirile art deco, moderniste şi neoclasice ajung să domine oraşul în detrimentul stilului neoromânesc. Printre aceste stiluri au reuşit să se strecoare câteva clădiri art nouveau, neobaroce şi foarte, foarte puţine clădiri orientale.
În perioada interbelică oraşul se extinde şi înglobează o serie întreagă de sate şi comune din jur şi se amenajează aeroportul (unde astăzi este CET) civil şi aeroporturile militare Palas, Mamaia Sat precum şi baza de hiroaviaţie Palazu Mare.
De asemenea se construiesc numeroase spitale, şcoli şi se pun bazele primelor muzee şi teatre. Staţiunea Mamaia devine un simbol al luxului de pe litoral cu hoteluri, cazinouri, blocuri de locuinţe şi vile.
Familia regală construieşte atât în Mamaia cît şi în oraş vile şi palate.
În timpul celui de al doilea război mondial oraşul devine o zonă fortificată fiind înconjurat de unităşi militare, tuneluri, buncăre şi cazemate.
În comunism centrul vechi al oraşului suferă degradări serioase ale frontului de clădiri în urma procesului de naţionalizare. Căteva zeci de clădiri sunt demolate pentru a fi ridicate blocuri socialiste, alte clădiri precum frontul din Piaţa Ovidiu au fost demolate fără a se construi ceva în loc. De asemenea zeci de hale industriale ale companiilor interbelice romaneşti şi străine sunt abandonate şi lăsate să se degradeze. În această perioadă oraşul se extinde cu noi cartiere de blocuri, o serie de fabrici, se extinde portul, iar dezvoltarea occidentală a staţiunii Mamaia este deturnată spre un socialism muncitoresc.
După perioada tulbure a anilor '90 Constanţa îşi reia dezvoltarea şi se extinde în teritoriu înglobând satul Palazu Mare şi se lipeşte de oraşul Năvodari prin apariţia cartierului Mamaia Nord.




==============
pentru documentaţie s-au folosit informaţiile puse la dispoziţie de către Direcţia de arhive precum şi din documente (acte, fotografii, litografii şi hărţi) obţinute din diverse surse, pe această cale mulţumim tuturor celor ce ne-au pus la dispoziţie informaţiile.


0 comments:

Post a Comment

Cele mai citite articole

Recomandam

Arhiva